Câmpulung

Municipiu în județul Argeș, Muntenia, România — fosta capitală a Țării Românești

Câmpulung (denumit istoric și Câmpulung Muscel) este un municipiu în județul Argeș, situat în zona de deal a Subcarpaților, la poalele Masivului Iezer-Păpușa din Carpații Meridionali. Este unul dintre cele mai vechi orașe ale României, considerat prima capitală a Țării Românești și un important centru istoric, cultural și economic al regiunii Muscel. Orașul este cunoscut pentru Mănăstirea Negru Vodă și pentru Scrisoarea lui Neacșu (1521) — primul document păstrat scris în limba română.

Date geografice

Regiunea geografică	Muntenia (Subcarpații Getici — Muscel)
Coordonate	45°16′00″ latitudine nordică, 25°03′00″ longitudine estică
Altitudine medie	~600 m
Suprafața totală	35,59 km²
Atestare documentară	secolul al XIII-lea (ca primă capitală a Țării Românești)
Cod poștal	115100

Relief

Câmpulungul este situat în Depresiunea Câmpulung, o depresiune subcarpatică largă, situată la contactul dintre Carpații Meridionali (Masivul Iezer-Păpușa) și Podișul Getic. Relieful este variat, cu altitudini cuprinse între aproximativ 580 m în zona joasă a orașului și peste 800 m pe dealurile înconjurătoare. Orașul este așezat pe terasele râului Târgului (Râul Câmpulung) și ale afluenților săi, beneficind de un cadru natural pitoresc, cu păduri întinse și pășuni alpine în apropiere.

Rețea hidrografică

Principalul curs de apă care străbate municipiul este Râul Târgului (cunoscut și ca Râul Câmpulung), un afluent al Râului Doamnei, care la rândul său se varsă în Argeș. Râul Târgului izvorăște din Masivul Iezer și străbate orașul de la nord la sud. Pe teritoriul localității, acesta primește mai mulți afluenți mici care coboară de pe versanții carpatici. Zona este bogată în izvoare și pânze freatice.

Climă

Clima municipiului Câmpulung este continental-umedă (clasificarea Köppen: Dfb), cu influențe montane datorate apropierii de Carpați. Temperatura medie anuală este de aproximativ 8–9 °C. Luna cea mai caldă este iulie, cu o medie de circa +19 °C, iar cea mai rece este ianuarie, cu o medie de aproximativ −3 °C. Precipitațiile anuale sunt relativ ridicate, cuprinse între 700 și 900 mm, datorită influenței montane.

Așezare strategică: Câmpulungul se află la aproximativ 30 km nord de Pitești, 50 km sud de Brașov (punctul de trecere Rucăr-Bran) și 150 km nord-vest de București, la poalele Carpaților, pe drumul național DN73 care leagă Piteștiul de Brașov.

Demografie

Populație (recensământ 2021)	~32.000 locuitori
Populație (recensământ 2011)	~37.280 locuitori
Densitate	~900 loc./km²

Populația municipiului Câmpulung a cunoscut un declin demografic în ultimele decenii, de la aproximativ 45.000 de locuitori în anii '90 la circa 32.000 conform recensământului din 2021. Principalele cauze sunt migrația economică și scăderea natalității. Din punct de vedere etnic, populația este formată preponderent din români, cu o mică comunitate de romi.

Istorie

Origini și prima atestare

Câmpulungul este unul dintre cele mai vechi orașe ale României. Pe teritoriul său se află castrul roman Jidava (cunoscut și sub numele de Jidova), un castru de piatră construit în timpul împăratului Hadrian (sec. II d.Hr.) pentru apărarea limesului Transalutan. Ruinele castrului sunt vizibile și astăzi.

Prima capitală a Țării Românești

În Evul Mediu, Câmpulungul a fost prima capitală a Țării Românești, înainte de mutarea curții domnești la Curtea de Argeș și apoi la Târgoviște. Legenda spune că Negru Vodă (Radu Negru), întemeietorul legendar al Țării Românești, a coborât la Câmpulung în jurul anului 1290, întemeind aici prima reședință domnească. Mănăstirea Negru Vodă (inițial biserică domnească) datează din secolul al XIII-lea și este unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectură din România.

Scrisoarea lui Neacșu

Câmpulungul este strâns legat de Scrisoarea lui Neacșu (1521), primul document păstrat scris în limba română. Scrisoarea a fost trimisă de Neacșu Lupu, un negustor din Câmpulung, primarului Brașovului, Johannes Benkner, avertizându-l despre mișcările trupelor otomane la Dunăre. Documentul este o mărturie valoroasă a limbii române vechi și a legăturilor comerciale dintre Câmpulung și Brașov.

Dezvoltarea modernă

În secolele XVIII–XIX, Câmpulungul a fost un important centru meșteșugăresc și comercial, cu puternice legături economice cu Transilvania, în special cu Brașovul, prin pasul Rucăr-Bran. După 1918, orașul a continuat să se dezvolte ca centru cultural și industrial al regiunii Muscel. În perioada comunistă a fost construit Combinatul de Utilaj Greu, iar după 1990 orașul a trecut printr-un proces de restructurare economică.

Obiective și atracții turistice

Mănăstirea Negru Vodă — unul dintre cele mai vechi lăcașuri de cult din România (sec. XIII); ctitorită de Negru Vodă, adăpostește fresce și elemente de arhitectură romanică și gotică
Castrul Roman Jidava (Jidova) — castru de piatră din secolul al II-lea d.Hr., parte a limesului Transalutan; vizitabil în aer liber
Muzeul Câmpulung Muscel — găzduit într-o clădire istorică, cu exponate de arheologie, istorie, etnografie și artă
Casa Gemenele — clădire emblematică din centrul orașului, în stil neoromânesc
Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” (1850) — catedrala orașului
Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (sec. XVIII) — monument istoric
Sinagoga din Câmpulung — construită în 1850, mărturie a comunității evreiești de altădată
Gara Câmpulung — clădire impozantă construită la sfârșitul secolului al XIX-lea
Parcul Central — zonă de promenadă și relaxare în inima orașului
Pasul Rucăr-Bran — drum spectaculos care leagă Câmpulungul de Bran și Brașov, prin Cheile Dâmbovicioarei
Cheile Dâmbovicioarei — rezervație naturală cu peisaje carstice impresionante, la aproximativ 15 km de oraș

Personalități marcante

Negru Vodă (Radu Negru) — întemeietorul legendar al Țării Românești, prima reședință la Câmpulung
Neacșu Lupu (sec. XVI) — negustor din Câmpulung, autorul Scrisorii lui Neacșu (1521), primul document în limba română
Tudor Mușatescu (1903–1970) — dramaturg și prozator român, născut la Câmpulung
Dora Gad (1912–2003) — arhitectă și designeriță de interior de renume internațional, născută la Câmpulung
Nicolae Bănescu (1878–1971) — istoric și bizantinolog, membru al Academiei Române
Smaranda Brăescu (1897–1948) — pionieră a aviației române, parașutistă de performanță
Ion Negulici (1812–1851) — pictor și grafician român, participant la Revoluția de la 1848
Constantin D. Aricescu (1823–1886) — scriitor, istoric și om politic
Ștefan Procopiu (1890–1972) — fizician, profesor universitar, născut la Câmpulung

Infrastructură

Câmpulungul este deservit de următoarele rute rutiere principale:

DN73 — leagă Câmpulungul de Pitești (≈30 km sud) și de Brașov (≈50 km nord, via Pasul Rucăr-Bran)
DJ731 — drum județean care leagă Câmpulungul de Curtea de Argeș
DJ735 — drum județean care leagă Câmpulungul de Șchei

Pe calea ferată, Câmpulungul este deservit de linia CFR 903 (Pitești–Câmpulung), o linie secundară neelectrificată care asigură legături cu Pitești și, prin aceasta, cu magistrala feroviară București–Sibiu. Gara Câmpulung este o clădire impunătoare construită la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Transportul aerian se poate realiza prin Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav (≈55 km) și Aeroportul Internațional București-Otopeni (≈150 km). Transportul public local este asigurat de o rețea de linii de autobuz. În oraș funcționează spitale, unități de învățământ preuniversitar (colegii naționale, licee teoretice și tehnologice) și o filială a Universității „Hyperion” din București.

În concluzie, Câmpulungul este unul dintre cele mai încărcate de istorie orașe ale României — de la castrul roman Jidava, prin prima capitală a Țării Românești și Scrisoarea lui Neacșu, până în zilele noastre. Situat la poalele Carpaților, pe drumul care leagă Muntenia de Transilvania prin pitorescul Pas Rucăr-Bran, orașul îmbină armonios trecutul istoric cu frumusețea naturală a împrejurimilor. Deși se confruntă cu provocări demografice și economice, Câmpulungul rămâne o destinație turistică și culturală valoroasă, păstrând vie amintirea momentelor fondatoare ale istoriei românești.

Harta Câmpulung